JÍ CUN L'AUTO
I ciarburanc sciöche le benzin vëgn sëgn contrassegná cun n cërtl y na E. Defora dala Talia pól ester do la E n numer che mostra sö la porcentuala de biociarburant contignü laite (tla Talia ne vëgn chësta sort de ciarburant indere nia venüda). E10 ó porchël dí che le benzin contëgn le 10% de biociarburant (etanol). I ciarburanc diesel vëgn indere contrassegná cun n cuadrat: la sigla XTL vëgn adorada por diesel ma sintetich y B por biodiesel (venü ince tla Talia). Ince te chësc caje mostra le numer do la B la cuantité de biodiesel contignida. I ciarburanc da gas vëgn contrassegná cun n rombo y na sigla che desfarenziëia les sorts desvalies de sorts de gas. Les denominaziuns adorades cina sëgn (“benzin vërt” “gasöre” “GPL” “metan”) ne spariará nia, mo gnará adorades paralelamënter cun i simboi uniforms nüs.
IMPRËST D'AUTI
Sovënz sozedel, ajache al mancia les informaziuns y an ne mët nia averda, che i cosć dl imprëst vais sura ci che ê naota gnü preodü. La Zentrala di Consumadus Europeica (ZCE) respogn sön so sit web a n valgönes dles domandes fates plü sovënz da che che s'imprësta n auto.
JÍ CUN LE FLIGHER
CAJE DL MËIS
N per da Malta â comané zënza ponsé sura n canapé de pel pro le stand tla fiera de na firma de mebli taliana paian n'antizipaziun de 500 euro en contanc. Le de dedô ê le per indô jü dal stand dl venditur por se trá zoruch dal contrat y al ti ê gnü dit che al n'ê degun problem y che ai ess ma albü bria da scrí na e-mail don dant sü dac bancars y ai ess ciafé zoruch i scioldi tl tëmp de döes edemes. Les edemes passâ mo le paiamënt tres banca di 500 euro ne rovâ nia adalerch. Le per é jü dala ZCE Malta, che á ortié inant le caje ala ZCE Talia che á stabilí danü le contat cun l'aziënda taliana te tëmps plülere cörc y i consumadus á ciafé zoruch i scioldi.
Les etichëtes di ciarburanc uniformes y nöies a livel europeich
Che che roda cun so auto o cun n auto impresté tl'Europa conësc bun le problem. Les denominaziuns dles sorts de ciarburant müda da Paisc a Paisc: EuroSuper, Sans Plomb 95, Premium Unleaded – y che che ne conësc nia bun le lingaz dl post, pó se stenté canche al mëss fossené y risćia ince da danejé dassënn so auto sce al se fala da chirí fora la sort de ciarburant. Dai 12 d'otober él sön dötes les fossenares – sides sön la pumpa che sön la corona - sciöche ince daite sön le cuertl dl tanch di veicui nüs les etichëtes cun i simboi nüs dl ciarburant uniforms a livel europeich.I ciarburanc sciöche le benzin vëgn sëgn contrassegná cun n cërtl y na E. Defora dala Talia pól ester do la E n numer che mostra sö la porcentuala de biociarburant contignü laite (tla Talia ne vëgn chësta sort de ciarburant indere nia venüda). E10 ó porchël dí che le benzin contëgn le 10% de biociarburant (etanol). I ciarburanc diesel vëgn indere contrassegná cun n cuadrat: la sigla XTL vëgn adorada por diesel ma sintetich y B por biodiesel (venü ince tla Talia). Ince te chësc caje mostra le numer do la B la cuantité de biodiesel contignida. I ciarburanc da gas vëgn contrassegná cun n rombo y na sigla che desfarenziëia les sorts desvalies de sorts de gas. Les denominaziuns adorades cina sëgn (“benzin vërt” “gasöre” “GPL” “metan”) ne spariará nia, mo gnará adorades paralelamënter cun i simboi uniforms nüs.
IMPRËST D'AUTI
Imprëst d'auti y spëises implü
Deperpo che tröc d'atri seturs volache al é desposiziuns aposta por sconé le consumadú, ne vel chësc nia por le setur dl imprëst d'auti. Canche an s'imprësta n'auto vëgn i dërc y i dovëis dl contrat d'imprëst stabilis dales condiziuns generales dla compagnia d'imprëst d'auti olache an vá a tó l'auto.Sovënz sozedel, ajache al mancia les informaziuns y an ne mët nia averda, che i cosć dl imprëst vais sura ci che ê naota gnü preodü. La Zentrala di Consumadus Europeica (ZCE) respogn sön so sit web a n valgönes dles domandes fates plü sovënz da che che s'imprësta n auto.
JÍ CUN LE FLIGHER
Jori straicá: la compagnia mëss organisé n jore alternatif pornanche ara vá
Le jore de na consumadëssa austriaca da Düsseldorf a Viena ê gnü straiché y la compagnia ti â fat döes propostes: joré le de dedô y o jí cun la ferata (cun na ferata de nöt zënza prenotaziun dl post y cun coliamënt). Ajache degöna dles döes opziuns ne ti jô bun ala consumadëssa ti á la compagnia aconsié da se organisé instëssa le jore y da jí da na portina de n'atra compagnia de fligri. La consumadëssa á spo fat avisa insciö y á ciafé na soluziun plü comota y asvelta: n jore por Salzburg pian ia ciamó en chël de y spo inant cun la ferata. Porimpó s'á la compagnia refodé da surantó i cosć implü sostignis por le iade organisé dala consumadëssa instëssa, ajache aladô dla compagnia ess la consumadëssa apostan da sora le iade chirí fora la retüda dl prisc dla cherta dl jore straiché impede le trasport sostitutif. La Curt suprema austriaca ti á te chësc caje dé rajun ala consumadëssa: sce n jore vëgn straiché mëss la compagnia se cruzié le plü debota che ara vá dl trasport alternatif y te condiziuns da confronté, ince apostan cun n'atra compagnia di fligri. I cosć sostignis dala passajiera mëss porchël gní retüs.CAJE DL MËIS
N per da Malta â comané zënza ponsé sura n canapé de pel pro le stand tla fiera de na firma de mebli taliana paian n'antizipaziun de 500 euro en contanc. Le de dedô ê le per indô jü dal stand dl venditur por se trá zoruch dal contrat y al ti ê gnü dit che al n'ê degun problem y che ai ess ma albü bria da scrí na e-mail don dant sü dac bancars y ai ess ciafé zoruch i scioldi tl tëmp de döes edemes. Les edemes passâ mo le paiamënt tres banca di 500 euro ne rovâ nia adalerch. Le per é jü dala ZCE Malta, che á ortié inant le caje ala ZCE Talia che á stabilí danü le contat cun l'aziënda taliana te tëmps plülere cörc y i consumadus á ciafé zoruch i scioldi.