Verbrauchertelegramm Europa-Ausgabe Setëmber 2021

Beilage zur ladinischen Europa-Ausgabe Nr. 71 - Redaktion: Europäisches Verbraucherzentrum


JOL ANULÀ DAN PASSA N ANN

La rë ECC-Net cunsieia cie fé

Per gauja dla pandemia Covid-19 y dla limitazions che va de bujën ie milesc de joi te duta l’Europa unic straichei. Gran pert di caji ie stai ressolc, ma purempò vëniel tl Zënter Cunsumadëures europeich for inò prejentà dumandes y lamentanzes che reverda joi straichei tl ann 2020, che ne ie mo nia stai rembursei nchin d’instà dl 2021. Co possen pa se cumpurté te n tel cajo? Sce l jol ne ie nia unì a se l dé per gauja de na dezijion dla sozietà de julieres, à i/la passajieres l dërt de pudëi crì ora danter n rembursamënt y n auter jol. Ntan l prim ann de pandemia, mpede rembursé l jol cun scioldi, iel unì dat ora bons per i joi anulei, coche udù danora dala normatives de prëscia te n valgun stac dl’UE. I bons dac ora aldò de la normativa de prëscia taliana muessa valëi per almanco 24 mënsc. Tl cajo che l cunsumadëur/la cunsumadëura ne adrova nia l bon o sce ël/ëila l adrova mé n pert, iel mesun fé dumanda per l rembursamënt dl jol, y plu avisa da 12 mënsc do la data de compra inant. Ënghe sce n intermedier à cumprà la cherta muessa la linia de jol che l’à venduda fé l rembursamënt; La linia de jol possa fé chësc tres l intermedier, ma te chël cajo muessela scrì ora na cunfërma de paiamënt, a na maniera che l cunsumadëur o la cunsumadëura ebe na proa da mustré su al intermedier. Plu nfurmazions iel da abiné sota: https://www.euroconsumatori.org/it/news_it/678.

MËTER A VERDA AL NGIAN

Piton cunsultazions mé per debant

Da mpermò nes à nosc colegs tudësc fat al savëi che gabulons tla Germania se à nuzà dl’identità de nosta rë, ECC-Net, y dantaldut dl Zënter Cunsumadëures europeich dla Germania, per scudì scioldi da cunsumadëures. N chësc cont ulons lecurdé che duc i servijes dl Zënter Cunsumadëures europeich ie assolutamënter debant! Per liejer duta la nutizia: https://www.euroconsumatori.org/it/news_it/677.

E-COMMERCE

Percie che la prutezion di cumpradëures ie de utl

Canche n compra n prudot online iel for drët jì sun la segura. N valguna plataformes pieta la puscibltà de l fé: la prutezion di cumpradëures, na segurëza sëuraprò che vën piteda ai cunsumadëures. Davia che l ie de bujën fé n cuntrat per se nuzé de chësta prutezion, muessen se tenì ala cundizions y ala premisses n droa. N generel possa chëstes vester: l paiamënt cun cherta de credit o sistem de paiamënt spezifich (suvënz ie i paiamënc tres banca stluc ora), l respet dl tiermul per fé dumanda, n tentatif prezedënt de unì a una cun l cumpradëur o la cumpradëura, la pertinënza dla lamentanza ai caji che vën curii dala prutezion di cumpradëures, na limitazion sun cërta categuries de marcanzies. L ie perchël de bujën da iede a iede de verifiché a ciuna sort de prutezion che n à la rejon. Mplu iel mpurtant cunëscer duta la opzions che n à a despusizion. Per plu nfurmazions: https://www.euroconsumatori.org/it/news_it/674?b=0.

CAJO DL MËNS
Sun Facebook à na cunsumadëura giapà na dumanda de amezizia da n atëur talian cunesciù… y sambenzënza la ala azeteda zënza pensé do. Do puech temp àla pona giapà l numer de telefon per scrì sun Whatsapp cun l atëur y si culaburadëures, a na maniera che la se à familiarisà for de plu cun chësta persones. Pona ti iel unì fat la pruposta sce la ulëssa fé pea pra na lotaria de ciarità dla fundazion dl atëur: i pesć da vëncer fova n auto y n telefon. Ma per fé pea messovela mandé via somes de scioldi tres Western Union (na cossa che chësta sozietà de paiamënc nstëssa descunsieia). Avan capì che la se trata de n ngian ti iel pona unì cunsià ala cunsumadëura de dé sëura dala polizai cie che ie suzedù y de cuntaté la Wester Union. Ma per abiné na soluzion culaburea l’azienda mé ti caji te chëi che l ie unì mandà scioldi online o da butëighes Western Union demez, pra chëles che l ne toca nia d’autra butëighes, ufizies dla posta o banches che pieta l servisc de trasferimënt de scioldi tres Western Union, coche tl cajo dla cunsumadëura sfertuneda. Ajache l ne ie deguna bona fin te chësc cajo restel mé una na moral: l ie for bon avëi crëta, ma, ti caji suspec, iel miec a ne l’avëi nia.